Balanel... :(
Mama lui Banel
Pe la ceas de seara, intr-un orasel,
Pe-un tricou cu Steaua,din blana de miel,
Plange si suspina,mama lui Banel.
Dupa o lumina care o orbeste,
Chiar in fata casei, o duba opreste.
Cine se coboara, oare e Banel?
El, si de la Gigi ii aduce-un miel.
Am venit acasa, mama mea iubita,
Te rog nu mai plange si fi fericita,
Uite trag de poarta casei, din nuiele impletita,
In loc sa trag la poarta Stelei, de Goian bine pazita.
L-a luat in brate si l-a sarutat,
Apoi la Buzau, Banel a plecat
All rights reserved :">
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu